Ieri un om si-a dat foc in fata Palatului Cotroceni protestand impotriva dictaturii basesciene. Posturile de stiri au dat cate un  breaking-news scurt, invitatii din studio au comentat cate ceva in diagonala si au revenit imediat la ”subiectele arzatoare” obisnuite, presarate si cu cateva ”glumite” care au inveselit atmosfera. Televiziunea ”poporului” a comentat intens prin ”marele salvator” Dan Diaconescu un subiect de ”importanta majora” pentru popor: ultimele peripetii ale criminalului de la Cernavoda. Ziarele de azi nu par defel interesate de omul transformat in torta. Majoritatea trateaza intreaga situatie cu o totala nepasare, din care reiese lipsa elementarei compasiuni, iar aceasta este dovada nivelului de dezumanizare la care s-a ajuns in Romania.

Nu este prima data cand ne confruntam cu fenomenul nepasarii si dezumanizarii, de fapt este la ordinea zilei. Prima data a fost cazul invatatoarei care a stat peste doua luni in greva foamei pentru a apara principiile si primatul legii, apoi tehnicianul de la TVR care s-a aruncat de la balconul Parlamentului protestand astfel impotriva guvernului si ieri pensionarul militar care si-a dat foc in fata palatului prezidential protestand impotriva dictaturii din ce in ce mai vizibile. Acesti oameni nu au facut niste gesturi extreme in urma vreunui dezechilibru psihic sau pentru a obtine avantaje personale! Acesti oameni s-au sacrificat pe ei spre a deveni exemple pentru noi! Ei au transmis mesaje catre cei de la putere, ca asa nu se mai poate! si mesaje catre noi, spre a ne trezi din nepasarea in care ne-a aruncat lupta pentru asa-zisa supravietuire.

Si am sa va intreb: despre ce supravietuire este vorba? O supravietuire cu pretul distrugerii a ceea ce avem cel mai de pret, propriul suflet? Asa ceva nu este posibil! Treziti-va acum! Scuturati-va de nepasare! Iesiti din amortire! Lipsa compasiunii va dezumanizeaza! Daca nu aveti curajul de a face ceva, macar daruiti-le sustinerea voastra celor care isi pun totul, chiar si viata pentru binele tuturor. Ei sunt eroii, exemplele vii de care avem nevoie ca sa ne trezim. Macar rugati-va pentru ei daca altceva nu sunteti in stare si astfel va puteti macar salva sufletul!

Alina Moise

Trebuie sa ne schimbam fundamental stilul de gandire despre noi insine. Sa avem discernamant in tot ceea ce gandim, privim, ascultam sau citim. Sa nu mai permitem altora sa gandeasca pentru noi si doar sa luam de-a gata, pentru ca astfel permitem de fapt sa fim manipulati sau si mai grav ajungem sa ne auto-manipulam. Atunci cand nu analizam in mod constient situatiile si luam de-a gata ceva de la televizor, doar pentru ca un asa-zis expert a spus-o, gresim fundamental. In acest fel renuntam la o parte importanta din noi si investim cu putere asupra noastra insusi sistemul pe care tot noi il blamam.

Schimbandu-ne mentalitatea ne schimbam viata pas cu pas. Efortul de gandire si de analiza,  pe nivelul fiecaruia dintre noi de intelegere, ne va aduce discernamantul in tot si in toate. Vom ajunge treptat sa facem mult mai usor deosebirea intre ceea ce este adevarat, ceea ce doar pare a fi si ceea ce nu este. Orice inceput este greu, dar beneficiile sunt foarte mari. In primul rand ne vom regasi pe noi insine dincolo de mastile sociale create sau acceptate, in urma judecatilor si etichetelor celorlalti. Nu vom mai permite nimanui sa judece in locul nostru cine suntem si ce este mai bine pentru noi. Astfel nu vom mai investi pe nimeni cu putere asupra noastra si nu vom mai alimenta noi insine sistemul cu propria noastra energie. Ca urmare a acestor schimbari individuale se va putea produce slabirea sistemului, care va beneficia de din ce in ce mai putina energie. La un moment dat se va produce un punct critic, care va duce la posibilitatea schimbarii profunde la nivelul constiintei si constientei colective.

Am sa dau un singur exemplu pentru a intelege mecanismele manipularii si auto-manipularii. Noi romanii cam avem obiceiul sa ne jucam cu vorbele si nu ne dam seama cum acestea ajung pe nesimtite sa ne influenteze mentalitatea si comportamentul. Este cazul paguboasei ziceri ”capul plecat sabia nu-l taie”. De-a lungul timpului s-a impregnat din ce in ce mai mult in constiinta colectiva si astfel, la nivel individual din ce in ce mai multi au ales sa taca si sa inghita orice. Adica au investit sistemul cu putere de viata si de moarte din toate punctele de vedere asupra propriei fiinte.

A te lasa calcat in picioare, a renunta cu buna stiinta la demnitate, a te tari ca o rama o viata intreaga este de-a dreptul grotesc. Aceasta nu este viata! Cei care accepta asa ceva de fapt nu traiesc, chiar daca isi inchipuie ca astfel supravietuiesc. De fapt este o dubla crima, atat asupra propriei fiinte dar si o vulnerabilizare a constiintei colective.

Ceea ce trebuie inteles este ca a accepta aceasta mizerie, pornind de la prostia ca daca iti pleci capul sabia sistemului nu il taie, de fapt investesti sistemul cu atata putere asupra ta, dar si a celorlalti, incat din chiar primul moment CAPUL PLECAT E DEJA TAIAT!

Intelege, nu uita si invata-i pe cat mai multi – a renunta la demnitate in numele unei asa-zise supravietuiri este egal cu renuntarea la viata, la propria fiinta si vulnerabilizarea constiintei colective!

Aceste schimbari la nivel individual sunt doar primul pas, dar de fapt cel mai important. Din momentul in care il facem nu ne mai aflam in bataia vantului, ne luam destinul in propriile maini. Nu mai acceptam sa gandeasca nimeni in locul nostru, nici judecatile celorlalti dar in acelasi timp trebuie sa renuntam si noi la a-i mai judeca pe altii. Rezultatul va fi disparitia treptata a fricii si temerilor nejustificate.

Cand ajungem la nivelul in care toate gandurile si deciziile sa ne apartina, frica dispare de la sine. Si asta deoarece frica ne copleseste atunci cand, investindu-i pe altii cu putere asupra noastra, devenim vulnerabili din toate punctele de vedere. In primul rand nu ne recunoastem propriile greseli si dam vina pe ceilalti si pe sistemul pe care astfel chiar noi il alimentam. Apoi devenim incapabili sa iertam, deoarece nu putem sa ne iertam pe noi in primul rand. Oricat am proiecta vina asupra altora, in interiorul nostru noi stim ca greseala ne apartine, chiar daca nu vrem sa recunoastem si asta ne macina si na slabeste fiinta in fiecare moment. Iata poarta de intrare a fricilor de orice fel dar si reteta vindecarii lor. In doua cuvinte: discernamant si demnitate!

Alina Moise

O emisiune care la inceput nu imi spunea nimic, desi cu un format interesant si cu o afirmatie cu care sunt total de acord – Romanii au talent! , mi-a adus foarte multa bucurie si speranta in a doua zi de Pasti. Castigatorul a fost o surpriza totala pentru mine. Nu imi place genul hip-hop, dar Adrian Tutu m-a uimit si m-a incantat, in primul rand prin demonstratia pe care a facut-o unei intregi tari ca oricat de greu ti-ar fi, daca vrei – poti cu adevarat si ii poti ajuta si pe altii sa invete lectia. Cuvintele cantecului sau sunt extraordinare, iar prin interpretare le-a conferit o forta care a determinat ceva ce nu as fi crezut ca mai este posibil – mandria de a fi roman a trecut pe primul plan, chiar in fata unor voci ingeresti si unor talente de o diversitate care m-a uimit.
Romania a castigat! si prin aceasta noi oportunitati s-au deschis. Ne-au chinuit, ne-au deznationalizat, ne-au manelizat, dar spiritul nu ni l-au ingenuncheat. Iata raspunsul constiintei colective: suntem aici, suntem romani, nu plecam,suntem mandrii, luptam si putem schimba tot!
Mesajul lui Adrian este deosebit de important, dar si mai important este mesajul celor care l-au ales drept castigator, dupa o asemenea prestatie – romanii incep sa se trezeasca! Intr-adevar s-a mai petrecut inca o minune de Pasti!

Iata mesajul lui Adrian Tutu, un tanar care a muncit de mic si a luat viata in piept dupa ce a ramas orfan de ambii parinti. Un exemplu de curaj, demnitate, modestie, vointa si optimism:

”Realizez ca noi cu totii avem o soarta pe care doar noi o putem vedea schimbata, cu cheia inimii putem descuia o poarta, acolo unde Dumnezeu te mai iarta odata.

Lupta pentru mine, pentru tine, pentru toti . Nu te lega de greutati, arata-ne ca poti! Arata-ne ca tu poti schimba tot! Striga tare – Sunt roman, deci pot!”

Imi doresc din tot sufletul ca Adrian Tutu sa ramana la fel de curat la suflet si de adevarat dupa acest succes si sa reprezinte un real exemplu pentru generatia fiului meu (care il admira si a fost sigur de reusita lui) cat si pentru noi toti.

Sa dea Dumnezeu ca din ce in ce mai multi romani sa dea exemplul personal tuturor celorlalti si impreuna sa contribuim la schimbarea mentalitatii, comportamentului si vietii noastre.

Alina Moise

Pe 19 iunie va avea loc un Referendum la Bucuresti. Aparent ar putea sa para o victorie a Aliantei de Centru Dreapta care a promovat campania ”Salvati Bucurestiul de Elena Udrea!” si a strans peste 100.000 de semnaturi pentru ca actuala organizare administrativ-teritoriala sa ramana si pe mai departe neschimbata.

Din pacate, ca aproape intotdeauna, din Consiliul General a iesit cu totul si cu totul altceva – o inventie marca PDL cu denumirea de referendum. Vor fi 7 intrebari in loc de una, oamenii vor fi bulversati, rezultatul va fi un talmes-balmes care va permite PDL sa isi puna planurile in aplicare.

Intrebarile sunt facute in asa fel incat sa bulverseze, sa manipuleze si sa pacaleasca cetatenii. Iata cele 7  intrebari:

1. Sunteţi mulţumiţi de modul în care s-a dezvoltat Capitala?
2. Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi o singură administraţie?
3. Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi şapte administraţii?
4.Sunteţi mulţumit de curăţenia în Bucureşti?
5. Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?
6. Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului din administraţia Bucureştiului?
7. Sunteţi de acord ca Bucureştiul sa fie condus de primarul general alături de Consiliul General?

Parerea mea este ca pe 19 iunie vom avea de-a face cu o repetitie generala a PDL pentru fraudarea alegerilor locale de anul viitor. Vom fi furati din nou pe banii nostri. Nu avem de-a face cu o consultare a cetatenilor ci cu o mare manipulare. Se vor cheltui o multime de bani doar pentru ca ei sa-si faca jocurile si apoi tot noua sa ne scoata ochii, precum ca s-a facut conform dorintelor noastre.

Si acum sa analizam cine si ce vrea cu toata tevatura asta. Cei care au venit cu ideea initiala a referendumului, Andrei Chiliman si Cristian Popescu Piedone sunt cam singuri pe pozitia de aparatori ai actualei organizari administrativ-teritoriale, deoarece sunt cei care au si facut ceva in sectoarele lor.  Ei se vor lupta cu tot ce pot pentru ca in primul rand sunt direct afectati de planurile portocalii.

Vanghelie este de partea cealalta a baricadei, alaturi de Udrea si PDL chiar daca formal a semnat protocolul de constituire a Uniunii Social Liberale la Bucuresti. Calculele lui sunt foarte transparente de fapt si numai conducerea PSD  se face ca nu le vede, deoarece nu poate sa ia si masurile de rigoare in privinta Organizatiei Bucuresti si a lui Vanghelie. Avand in vedere situatia, PSD Bucuresti ar trebui sa se multumeasca doar cu primaria de la 5 (la sectoarele 1 si 6 candidati PNL, la 2 si 4 candidati PC, iar la 3 fief PDL) ceea ce le provoaca frisoane. In plus Vanghelie vrea mult mai mult pentru el. De aceea prefera varianta Udrea-PDL – ca viceprimar al Capitalei, coordonator al sectorului 5 isi va continua vizitele in SUA, Marea Britanie etc , va avea destui oameni  plasati in noul Consiliu pe care ii va controla personal si isi va pastra in continuare pozitia de presedinte la  Bucuresti si cea de vicepresedinte PSD.

Udrea se va folosi de acest referendum pentru a-si intari pozitia la PDL Bucuresti. Vor face totul pentru a-si concretiza planurile. Iar rezultatul va fi un dezastru pentru toti locuitorii Bucurestiului.

Sorin Oprescu prefera varianta Udrea-PDL deoarece vrea sa existe un singur  primar in Bucuresti si acela sa fie el. Nu-i pasa de consecinte, se crede foarte tare pe pozitie deoarece deocamdata pare sa nu aiba contracandidat.

Cam acesta este tabloul general, in culori sumbre cu stridente portocalii. Un asa-zis referendum facut doar pentru interesele lor dar pe banii si pe nervii nostri. Inca o dovada a faptului ca democratia se afla intr-o criza profunda si iremediabila.

Alina Moise

PDL vrea sa ramana vesnic la putere si pentru asta este in stare de absolut orice. Unirea opozitiei i-a determinat sa ia masuri extreme atat in ceea ce priveste zona legislatiei electorale, dar chiar si in aria legislatiei muncii. Planul lor este urmatorul: 1. stiu ca nu mai pot castiga alegerile doar cu metodele din 2008-2009 si de aceea vor schimba regulile jocului in propriul avantaj – introducerea votului prin corespondenta care le va aduce cu siguranta avantajul de care au nevoie pentru a continua opera de distrugere programata a acestei tari; 2. deoarece majoritatea isi exprima nemultumirile si le este teama de o reactie de revolta in masa vor incerca sa guverneze prin frica – schimbarile din Codul Muncii vor duce la o si mai mare instabilitate a locurilor de munca si implicit la frica de a pierde locul de munca – sperand astfel ca majoritatea vor fi prea preocupati de supravietuire pentru a se revolta; 3. pacalirea populatiei cu perdelele de fum ale arestarilor de la vama si altele de genul acesta; 4. inducerea sentimentului de vulnerabilitate si de lupte interne pentru derutarea opozitiei, timp in care se actioneaza intens pentru pregatirea fraudarii alegerilor locale si parlamentare din 2012; 5. reactivarea cartitelor din interiorul partidelor de opozitie pentru discreditarea demersurilor acesteia.

PDL si-a facut foarte bine planurile. A distrus aproape tot ce se mai putea distruge, a saracit populatia aproape la extrem, si-a subordonat resturile mediului de afaceri si in fapt a redus numarul real al oamenilor liberi. Prin toate metodele au insclavizat cat au putut de mult si continua sa o faca fara sa le stea nimeni si nimic in cale. In 2012 la vot se vor prezenta oameni cu capul plecat fortati sa voteze ceea ce li se dicteaza ca sa nu-si piarda locurile de munca. Acestora li se vor adauga voturile prin corespondenta ”rezolvate” de serviciile portocalii si furaciunile deja clasice, plus voturile cumparate pe aproape nimic.

Daca opozitia nu face nimic concret pentru stoparea sclaviei inseamna fie ca se imbata cu apa rece a sondajelor, fie ca se complace in situatie si doar spera sa culeaga frimiturile de la masa portocalie.

Alina Moise

Nimeni nu-si explica de ce un provider de internet, caruia nu-i merg foarte bine afacerile, investeste bani intr-o televiziune. Un business care, in mod normal, nu poate aduce prea multi bani intr-o perioada de criza si de scadere semnificativa a sumelor investite de companii in publicitate. Explicatia este insa foarte simpla in cazul RDS & RCS. 10TV a fost creata pentru a fi folosita ca moneda de schimb cu actuala putere, care are nevoie ca de aer de noi canale mediatice in care sa aiba o expunere pozitiva.

Va intrebati probabil cum poate pune presiune pe conducerea companiei de cablu actuala putere? Pai simplu…. o dispozitie legala permite primariilor sa solicite autorizatii de constructie pentru instalarea cablurilor in subteran. Ei bine, iata o aprobare care – atunci cand e facuta in orasele unde sunt primari PD-L – este conditionata de sprijinul mediatic pe care RDS & RCS il poate oferi prin noua televiziune infiintata.

Un alt mijloc de constrangere a companiei il reprezinta si compania de stat Electrica, cu care RDS & RCS are un parteneriat public-privat, prin care Electrica permite intinderea cablurilor pe stalpii companiei. Iar Electrica este o societate controlata politic (evident!) prin numirea de catre putere a directorului general. Deci RCS & RDS se poate trezi, in orice moment, in situatia de a-i fi date jos cablurile de pe stalpii Electrica, si asta chiar inainte sa apuce sa le ingroape.

Nu in ultimul rand, chiar si situatia financiara proasta a RCS & RDS ne poate duce la concluzia ca doar punerea sub “protectia puterii” ii mai poate da companiei un moment de respiro. Nu de alta dar datoriile scadente pot fi foarte usor “refinantate” atunci cand esti prieten cu cine trebuie.
Potrivit Moody’s, in 2011, RCS va inregistra datorii ajunse la maturitate in valoare de 175 milioane de dolari, iar pentru 2012 se mai adauga o suma de 375 milioane de dolari – sume deloc de neglijat asadar.

In concluzie, RCS & RDS devine o trompeta a Partidului Democrat-Liberal, prin 10TV, fiind singura optiune a unei companii avand mari probleme financiare, hartuita de primarii PDL la mana carora se afla pentru eliberarea a tot felul de avize si autorizatii si dependenta de infrastructura Electrica, companie controlata de asemenea de catre PDL.

O alta problema majora, cu care ne confruntam in ultimii 20 de ani este distrugerea solidaritatii si alterarea relatiilor inter-umane. Acest fenomen este vizibil, pornind din interiorul familiilor si pana la nivelul grupurilor si categoriilor sociale. Am permis sa ajungem sa credem, in chiar intimitatea noastra, ca niciun gest nu conteaza, ca orice am face in final noi suntem cei care pierdem si atunci de ce sa ne mai agitam sa incercam sa facem ceva. De aici natiunea noastra a inceput prabusirea in interior. Si am sa incerc sa explic acest fenomen din punctul de vedere al psihologului.

In spiritualitatea romaneasca exista exprimata solidaritatea intr-un fel unic: unire in cuget si-n simtiri. In traducere asta inseamna pe de-o parte solidaritate intre noi toti prin intermediul unui simbol – Romania, pe de alta parte inseamna unitatea in interiorul propriei fiinte (cuget=minte, simtiri=suflet) si cea mai interesanta expresie a adevarului universal: toti suntem unul. Norocul nostru a fost reprezentat de un grup de inaintasi luminati la minte si la suflet, care au reusit sa concretizeze totul in idealul unirii nationale si astfel au daruit  unei  populatii dezorientate si disperate un scop si un ideal, care ii permiteau transformarea intr-o natiune. Iar transformarea unei populatii intr-o natiune reprezenta doar primul pas spre intelegerea apartenentei tuturor la marea familie a omenirii, adica la constiinta unimii.

Din pacate, cei care doresc puterea numai pentru ei nu au putut accepta asa ceva. Secole de-a randul s-au luptat ca populatiile sa nu devina natiuni, iar atunci cand si-au dat seama ca au pierdut batalia s-au gandit sa perverteasca idealul unimii sub denumirea de globalizare.  Idealul unei lumi a natiunilor unite si egale a fost pervertit sub imperiul marii finante mondiale. Desi UE a devenit o realitate, statele componente nu sunt nici unite si cu atat mai putin egale.

In paralel exista o lupta surda impotriva natiunilor:  se incearca si se reuseste din ce in ce mai des sa fie faramitate pe criterii etnice iar cu ajutorul situatiei economice precare se incearca regresul natiunilor chiar mai jos decat la stadiul de populatii.  La noi in tara proiectul regionalizarii exact asta reprezinta si in plus constatam distrugerea simbolului insusi, adica a tot ceea ce inseamna in mentalul colectiv Romania.

Daca vom accepta toate acestea vom pierde totul, inclusiv pe noi insine. Pentru a nu ne pierde pe noi insine avem nevoie de solidaritate. Inca nu este prea tarziu.

Alina Moise

Se apropie Craciunul si trecerea dintre ani. Pregatirile sunt in toi, unde te uiti – agitatie. Din pacate ne pregatim prea mult fata de ce punem pe masa si extrem de putin fata de ce ar trebui sa punem in suflet. Si asa, in loc sa ne bucuram si sa traim spiritul sarbatorilor, totul trece pe langa noi si cu greu ne putem trezi din mahmureala la propriu sau la figurat.

Oare cati dintre noi mai simt cu adevarat bucuria colindelor? Si dintre atatea beculete sclipind in noapte cati mai percepem lumina Nasterii Domnului?

Nu credeti ca ar trebui sa mai simtim si altceva in afara de gustul sarmalelor si piftiilor traditionale?! Sper sa nu fie o intrebare retorica!  Ar cam fi cazul sa inceapa sa inteleaga cat mai multi urmatorul fapt: in timp ce stomacul preia controlul exclusiv sarmanul suflet flamanzeste. Rezultatul – de la o simpla indigestie la o depresie in toata regula.

Haideti sa inchidem cateva ore televizorul si sa ascultam niste colinde. Apoi sa ne bucuram si sa primim Lumina in asteptarea trecerii spre un nou an, in care sa lasam de-o parte relele si supararile anului ce sta sa plece.

Deschide usa sufletului crestine. Sarbatori Luminate !

Alina Moise

Felul in care am ajuns sa traim in Romania nu este imputabil exclusiv politicienilor si celor care ne conduc in general. Avem si noi partea noastra de vina, chiar daca nu prea ne vine la indemana sa recunoastem. Dar daca vom  continua sa tratam totul doar pe un singur nivel va fi o greseala majora, deoarece ar duce orice fel de demers de schimbare tot intr-un punct mort.

Trebuie sa intelegem si sa acceptam deopotriva ca problema reala se afla in mentalitatea noastra si nu doar la nivel social si politic asa cum s-ar putea crede. De aceea, niciun fel de schimbare de natura politica nu va rezolva cauzele degradarii morale si spirituale pe care o traim de mai multe zeci de ani. Adevarata schimbare trebuie operata pe trei niveluri concomitent: individual, in mentalul colectiv si la nivelul constientului colectiv. Este vorba despre un proces de lunga durata, dar fara de care aceasta natiune risca sa nu mai existe. Iar primul pas spre schimbarea mentalitatii este cunoasterea si recunoasterea cauzelor care stau la baza crizei morale, sociale, economice si politce prin care trece Romania acum.

Voi incepe cu ceea ce cred eu ca este radacina tuturor relelor in mentalitatea romaneasca. Este vorba despre faptul ca oamenii au fost invatati sa se indoiasca de ei insisi, ajungand astfel sa se indoiasca de tot si de toate, inclusiv de Dumnezeu. De aceea  nu pot ajunge sa se dezvolte spiritual, alergand toata viata exclusiv dupa o ipotetica realizare materiala. Aceasta mentalitate genereaza dependenta si de aceea oamenii isi cedeaza puterea guvernantilor, pe care in acelasi timp ii detesta, dar si asteapta  totul de la ei. De aici vin si dezamagirea si lipsa de speranta. Iar guvernantii exact pe asta se bazeaza si de aceea incurajeaza prin orice mijloace perpetuarea acestui tip de mentalitate, paguboasa pentru majoritatea oamenilor, dar deosebit de profitabila pentru minoritatea din care ei fac parte.

O alta problema majora o reprezinta situatia prin care oamenii au fost invatati ca sunt indivizi unici dar s-a omis sa li se spuna si faptul ca in acelasi timp fac parte dintr-un intreg. Adevarul ca toti suntem unul a fost omis. Psihologia s-a apropiat de explicarea acestei situatii in aria de expertiza a psihologiei multimilor – fenomenul contagiunii la care este supus un individ in cadrul unei multimi si care nu se mai comporta asa cum se comporta de obicei, ci se poate transforma in ceva diametral opus, in functie de situatia in care este implicata acea multime. De aici teama de multimi a tuturor guvernantilor si incercarea de distrugere a solidaritatii dintre oameni, in paralel cu faramitarea grupurilor si dezbinarea oamenilor care le compun.

Cei care au ca unic scop detinerea puterii in detrimentul celorlalti impun legi si cutume sociale prin care promoveaza separatia si lipsa de transparenta, deoarece cu cat oamenii sunt mai dezbinati si mai insingurati pot fi manipulati mai usor, cu ajutorul propriilor frici si indoieli, in timp ce un grup restrans isi poate face toate jocurile din spatele perdelei de fum.

Din pacate, frica este cel mai mare dusman al nostru, la care se adauga ura. In momentul in care ne este frica de guvernanti si ii mai si uram in acelasi timp se intampla doua lucruri. In primul rand noi pierdem energie si devenim din ce mai slabi, atat din punct de vedere psihic, dar si fizic (de aici starea de sanatate precara, accentuata si de politicile de distrugere deliberata a sistemului sanitar) iar energia pe care noi o pierdem este imediat absorbita de catre ei si intoarsa tot impotriva noastra, prin impunerea unor masuri si mai restrictive. Astfel ne aflam intr-un cerc vicios, din care nu mai putem iesi decat intr-un singur fel. Trebuie sa ne impunem sa avem incredere in fortele proprii, sa ne luam destinul in propriile maini, fara sa asteptam indrumarea sau mila stapanirii, sa fim solidari, sa ne lecuim de frica si sa renuntam la ura. La toate acestea trebuie sa adaugam elementul esential: sa nu ne mai mintim singuri pentru a nu mai accepta sa fim mintiti de cei care ne conduc.

Din momentul in care adevarul va deveni cel mai important lucru pentru noi vom vedea cum perdeaua de fum va incepe sa se destrame. Bineinteles ca asta nu se va petrece peste noapte. Ne vom confrunta cu un proces de mai lunga durata, dar beneficiile se vor face repede observate si astfel vom ajunge sa nu mai acceptam nimic mai putin. Si sa nu uitam faptul ca, cei care ne conduc sunt pana la urma produsul nostru al tuturor si nu degeaba se spune ca fiecare popor isi are conducatorii pe care ii merita.

Alina Moise

Este 1 Decembrie si ar trebui sa ne bucuram pentru ca este ziua Romaniei. Din pacate noi nu serbam niciodata Romania, in fiecare an o comemoram. Peste tot se depun coroane intr-un ritual robotizat si pe muzica funebra. Se fac parade chinuite si apoi fuga la fasole cu ciolan, sarmale si alte pomeni de acest gen. Pare ca dupa comemorare urmeaza ceva ce seamana mai mult a parastas. La TV auzim si mai multe lamentari decat in restul anului, asezonate cu manele si discursuri plictisitoare ale potentatilor zilei. Astazi si vremea parca deplange starea Romaniei.

Imi doresc sa traiesc acea zi in care vom serba Romania. Cand ne vom bucura deopotriva pentru realizarile stramosilor si pentru cele ale zilelor noastre. Cand vom incinge o adevarata hora a unirii – in cuget si-n simtiri, cum spunea poetul. Eu inca mai sper. Si de aceea va spun tuturor La Multi Ani! Bucurati-va ! Traiti !

Alina Moise