Zilele acestea aproape toata lumea vorbeste despre sanatate. Romanul are o vorba – poate sa fie orice numai sanatate sa fie. Dar, constatam cu totii ca, in primul rand sanatatea este ceea care ne lipseste. Din vina sistemului, politicienilor, crizei si tot asa. Este adevarat, cauzele sunt multiple dar pierdem din vedere exact esentialul, ca de obicei in ultima perioada. De aceea este mult mai bine sa aflam si alte cauze, pe care daca le vom intelege vom putea gasi si solutii, uneori chiar in interiorul nostru, fara sa mai pierdem timpul cu vorbaria goala despre sistemul corupt si guvernantii incompetenti.
Asadar … sanatatea nu reprezinta doar o problema medicala sau de sistem, ci si o stare biopsihosociala. Starea de sanatate reprezinta o interactiune complexa a factorilor biologici (aici regasim inclusiv predispozitia genetica pentru o anumita boala), psihologici (stresul cel de fiecare zi) si sociali (suportul pe care il primim sau nu de la rude si prieteni). Definitia data de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii este cuprinzatoare, deoarece ne explica faptul ca, sanatatea este acea stare complexa, integrala de bine din punct de vedere fizic, social si spiritual si nu doar pur si simplu absenta bolii. Iar starea de bine stim foarte bine ca este influentata direct de factorii sociali, economici, culturali si psihologici.
Unitatea psihosomatica a omului este o conceptie aparuta inca din antichitate (tare destepti erau anticii astia, nu-i asa ? pentru ca le lipsea sistemul !), iar in prezent, ideea de baza a psihologiei medicale este chiar integralitatea persoanei umane (cica s-ar aplica si pentru politicienii romani, dar nu s-au facut inca studii in acest sens pentru ca nu sunt bani la buget ?!) Astfel, orice boala aparuta in registrul psihic are automat un ecou visceral, iar o boala aparent strict somatica are implicatii si repercusiuni psihice majore.
Sanatatea depinde de adaptarea eficienta la mediul inconjurator prin mentinerea echilibrului homeostazic al organismului. Din acest punct de vedere, boala implica ruptura functiilor adaptative si homeostazice. Un mare numar de boli somatice determina modificari psihopatologice importante in personalitatea bolnavului, iar acestea, la randul lor, prin procesul de feed-back, influenteaza evolutia bolii somatice, impiedicand procesul de vindecare sau chiar agravand boala somatica, dand astfel nastere unei noi serii de complicatii. In principiu, nicio boala somatica nu va fi lipsita de simptome psihice, care, uneori, pot fi greu de depistat.
Factorii psihologici pot fi influentati in mod negativ de stres, cu repercusiuni asupra corpului omenesc, facandu-l vulnerabil la boala. Expunerea repetata la evenimente stresante si repetarea frecventa a schimbarilor fiziologice care le insotesc (tensiune ridicata, respiratie inegala) genereaza uzura sistemului psihic uman. S-a observat ca unele perturbari functionale ale organismului nu pot fi corelate cu nicio leziune organica detectabila prin analize medicale, reprezentand o consecinta a tulburarilor sistemelor reglatoare. Tulburarile activitatii nervoase superioare depasesc planul psihic si se repercuteaza asupra organelor interne prin intermediul hipotalamusului, utilizand trei cai importante: endocrina, neurovegetativa si imunitara. Alterarile organice pot duce la tulburari neuropsihice, fie prin substantele toxice produse de organele in suferinta, fie prin tulburari hormonale care modifica activitatea nervoasa superioara (excitabilitatea si labilitatea psihica a hipertiroidienilor sau apatia hipotiroidienilor). Pentru a putea fi stabilit un diagnostic si a se proceda la un tratament adecvat este necesar sa se faca o analiza detaliata cu privire la persoana – in situatie – in mediul sau.
Starile afective pot avea un rasunet patologic printr-o proiectie organica a reactiilor psihologice. Mania reprimata provoaca o stare de excitatie a sistemului muscular si circulator si o hiperfunctie a glandelor tiroida si suprarenala, generand aparitia unor contractii musculare mai mult sau mai putin dureroase, palpitatii cardiace, hipertensiune, iritabilitate, hiperglicemie.
Afectiunile psihosomatice pot fi asociate in patologia endocrina cu diabetul, in cea cardiovasculara cu hipertensiunea arteriala si infarctul miocardic, in dermatologie cu pruitul si anumite exeme iar in patologia nervoasa cu migrena. De exemplu, in cazul unei bolnave cu hipertensiune arteriala, tratamentul medicamentos nu va fi suficient daca starea sa este legata in plan psihic de conflicte, conditii de munca excesiv de stresante sau reactii afective provocate de traume psihice.
Trebuie sa va atentionez in mod special in ceea ce priveste expunerea indelungata la discursurile politicenilor, deoarece consecintele pot fi de natura a va perturba starea de sanatate, de la o simpla migrena pana la o adevarata trauma psihica.
Alina Moise